Deschiderea expozitiei de la Chisinau a fost deschisa luni, 28 Mai la Biblioteca Nationala a Republicii Moldova.
Mergeti sa cunoasteti adevarata istorie a romanilor !
miercuri, 30 mai 2012
BASARABIA, la muzeu !
Muzeul National de Istorie a Romaniei gazduieste expozitia " Basarabia 1812-1947. Oameni, locuri, frontiere " la sediul sau din Calea Victoriei nr. 12. Expozitia, care marcheaza 200 de ani de la anexarea jumatatii estice a vechiului principat al Moldovei de catre Imperiul Rus, este realizata in parteneriat cu Institutul Cultural Roman si va putea fi vizitata pana la sfarsitul lunii iunie. O versiune a acestei expozitii este pregatita la Chisinau si in mai multe orase din Republica Moldova. Pe 16/28 mai 1812 s-a semnat la Bucuresti, la Hanul lui Manuc, tratatul care incheia razboiul ruso-turc din anii 1906-1812, in urma caruia Basarbia a fost anexata de Imperiul Tarist. La 200 de ani de la acel moment, expozitia aduce in prim-plan, prin intermediul hartilor, documentelor, imaginilor, publicatiilor si obiectelor, principale trasee diplomatice, evolutia frontierelor si a societatii acestei provincii.
Deschiderea expozitiei de la Chisinau a fost deschisa luni, 28 Mai la Biblioteca Nationala a Republicii Moldova.
Mergeti sa cunoasteti adevarata istorie a romanilor !
Deschiderea expozitiei de la Chisinau a fost deschisa luni, 28 Mai la Biblioteca Nationala a Republicii Moldova.
Mergeti sa cunoasteti adevarata istorie a romanilor !
Ziua curiozitatii : Cum arăta vechiul Arc de Triumf din Bucureşti
Primul Arc de Triumf al Bucureștiului, pe modelul celor romane, a
fost ridicat tot pe bulevardul Kiseleff, dar din lemn, în 1846, în
onoarea domnitorului Moldovei, Mihail Sturdza, care vizita Bucureştiul.
Următorul Arc de Triumf a fost ridicat în onoarea domnitorului Carol I, întors de pe câmpul de luptă din sudul Dunării, la 15 decembrie 1877, la poarta Mitropoliei, fiind construit tot din lemn. Peste nici un an, la 8 octombrie 1878, trupele române care câştigaseră Războiul de Independenţă, au intrat în Bucureşti pe Şoseaua Kiseleff şi Calea Victoriei. La intrarea în Piaţa Victoriei, trupele au trecut pe sub un arc de triumf construit de inginerii Cerchez şi Cucu, angajaţi ai primăriei. Arcul a fost demolat ulterior.
Următorul Arc de Triumf ar fi trebuit inugurat cu ocazia încoronării regelui Ferdinand, de la Alba Iulia, din octombrie 1922. Totuși, Arcul de la București nu a fost gata la timp și a fost inaugurat a doua zi. Construit după proiectul arhitectului Petre Antonescu, Arcul se afla pe locul actualului Arc de Triumf. Pentru a fi inaugurat la timp, deși avea o fundație de beton, Arcul a fost făcut din lemn, stuc și paiantă, motiv pentru care s-a degradat rapid, în special basoreliefurile, care inițial erau cu adevărat impresionante.
În 1935-1936 a fost ridicat Arcul pe care îl vedem acum. Monumentul a fost dedicat participării României în Primul Război Mondial.
Ceremonia inaugurării a avut loc la 1 decembrie 1936, când se împlineau 18 ani de la Unirea Transilvaniei cu România. Momentul a fost marcat de participarea regelui Carol al II-lea, a mamei sale, regina Maria, a prințului moștenitor Mihai și a membrilor guvernului României.
După venirea la putere a comuniștilor în România, Arcul de Triumf a fost „mutilat” prin scoaterea de pe părțile laterale a celor două texte ale proclamațiilor regelui Ferdinand către țară, cu ocazia intrării României în războiul de întregire și cu prilejul încoronării de la Alba Iulia din 1922. De asemenea, au fost scoase de pe frontispiciul de pe fațada sudică monumentului efigiile regelui Ferdinand Întregitorul, și ale reginei Maria, realizate de sculptorul Alexandru Călinescu, și au fost distruse, fiind substituite de două mari flori de piatră. După 1989, florile de piatră au fost date jos, și au fost montate două medalioane din bronz, ce înfățișează chipurile regelui Ferdinand și al reginei Maria, înlocuindu-le pe cele originale, dar inscripțiile de pe panourile laterale nu au fost reinstaurate.
Exista o legenda, care umbla prin popor, ca tovarsul Nicolae Ceausescu, a vrut sa daramen blocul de la Piata Victoriei ( cel care leaga Calea Victoriei de strada Buzesti ) unde se afla Comitetul Olimpic si Sportiv Roman, ca de pe Arcul de Triumf sa vada, nu doar Casa Presei Libere (denumita in regimul comunist, Casa Scanteii) ci si Palatul Parlamentului (denumita in timpul comunismului, Casa Poporului).
Toate cele bune !
Următorul Arc de Triumf a fost ridicat în onoarea domnitorului Carol I, întors de pe câmpul de luptă din sudul Dunării, la 15 decembrie 1877, la poarta Mitropoliei, fiind construit tot din lemn. Peste nici un an, la 8 octombrie 1878, trupele române care câştigaseră Războiul de Independenţă, au intrat în Bucureşti pe Şoseaua Kiseleff şi Calea Victoriei. La intrarea în Piaţa Victoriei, trupele au trecut pe sub un arc de triumf construit de inginerii Cerchez şi Cucu, angajaţi ai primăriei. Arcul a fost demolat ulterior.
Următorul Arc de Triumf ar fi trebuit inugurat cu ocazia încoronării regelui Ferdinand, de la Alba Iulia, din octombrie 1922. Totuși, Arcul de la București nu a fost gata la timp și a fost inaugurat a doua zi. Construit după proiectul arhitectului Petre Antonescu, Arcul se afla pe locul actualului Arc de Triumf. Pentru a fi inaugurat la timp, deși avea o fundație de beton, Arcul a fost făcut din lemn, stuc și paiantă, motiv pentru care s-a degradat rapid, în special basoreliefurile, care inițial erau cu adevărat impresionante.
În 1935-1936 a fost ridicat Arcul pe care îl vedem acum. Monumentul a fost dedicat participării României în Primul Război Mondial.
Ceremonia inaugurării a avut loc la 1 decembrie 1936, când se împlineau 18 ani de la Unirea Transilvaniei cu România. Momentul a fost marcat de participarea regelui Carol al II-lea, a mamei sale, regina Maria, a prințului moștenitor Mihai și a membrilor guvernului României.
După venirea la putere a comuniștilor în România, Arcul de Triumf a fost „mutilat” prin scoaterea de pe părțile laterale a celor două texte ale proclamațiilor regelui Ferdinand către țară, cu ocazia intrării României în războiul de întregire și cu prilejul încoronării de la Alba Iulia din 1922. De asemenea, au fost scoase de pe frontispiciul de pe fațada sudică monumentului efigiile regelui Ferdinand Întregitorul, și ale reginei Maria, realizate de sculptorul Alexandru Călinescu, și au fost distruse, fiind substituite de două mari flori de piatră. După 1989, florile de piatră au fost date jos, și au fost montate două medalioane din bronz, ce înfățișează chipurile regelui Ferdinand și al reginei Maria, înlocuindu-le pe cele originale, dar inscripțiile de pe panourile laterale nu au fost reinstaurate.
Exista o legenda, care umbla prin popor, ca tovarsul Nicolae Ceausescu, a vrut sa daramen blocul de la Piata Victoriei ( cel care leaga Calea Victoriei de strada Buzesti ) unde se afla Comitetul Olimpic si Sportiv Roman, ca de pe Arcul de Triumf sa vada, nu doar Casa Presei Libere (denumita in regimul comunist, Casa Scanteii) ci si Palatul Parlamentului (denumita in timpul comunismului, Casa Poporului).
Toate cele bune !
vineri, 25 mai 2012
miercuri, 23 mai 2012
De unde vin numele cartierelor din București ?
Cartierele Capitalei au nume care provin de la
boierii locali, evenimente istorice sau bresle de meserii.
O istorie interesantă se găseşte în originea numelui cartierului Balta
Albă. Povestea spune că aici se afla o groapă de var unde, în vremea lui
Caragea, se topeau cadavrele ciumaţilor. Când ploua, locul devenea o
baltă.
Zona
Berceni a fost denumită astfel datorită grofului Miklós Bercsényi. Se
zice că o ceată de husari, condusă de groful Miklós Bercsényi, s-au
oprit undeva la sud de Bucureşti, în drumul lor spre turci. Nu se ştie
însă dacă au luat o pauză sau dacă au rămas aici de tot, însă cert este
că de atunci acea zonă a fost botezată „Berceni“.
Cartierul Băneasa îşi trage denumirea de la nevasta banului Dimitrie Ghica.
Cotroceniul, unde în prezent se află sediul prezidenţial, se numeşte astfel de la regionalismul „a cotroci“, care înseamnă „a scotoci“, „a scormoni“.
Legenda cartierului Colentina spune că această denumire vine de la „colea-n-tină“, cu referire la locul baltit unde Matei basarab i-ar fi fugărit pe turci, într-o bătălie. O vreme s-a numit şi „Olintina“.
Depre zona Crângaşi, istoria spune că a existat cândva o prelungire din Codrul Vlăsiei, un crâng. Aici trăiau crângaşii.
Cartierul Dămăroaia a fost, în trecut, moşia parcelată a boieroaiecei Maria Damaris.
În istoria numelor cartierelor bucureştene este menţionat şi un nume de doctor. Spiridon Kristofi (căruia i se mai zicea Spirea), a ridicat, în 1765, pe Dealul lupeştilor o biserică numită Spirea Veche. De aici şi denumirea „Dealul Spirii“.
„Dristor“ vine de la breasla piuarilor care şi-au avut satul în această parte a Bucureştilor. Meşterii piuari se numeau «darstari», «darsta» fiind piua din piatra folosită la fabricarea postavului şi dimiei. Piuarii fabricau «darste» şi pentru sutele de mori de pe cursul Dâmboviţei, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanţă economică pentru târgul Bucureştilor.
Drumul Taberei se numeşte astfel datorită lui Tudor Vladimirescu, care, în 1821, intră în Bucureşti pe la vest şi îşi aşează aici tabăra de panduri.
Ferentariul, renumit astăzi pentru scandalurile din zonă, a primit unul dintre cele mai rafinate nume din Capitală, originea lui venind din latină, („Ferentarius“ – soldat din infanteria uşoară a legiunilor române). Unii spun că aici s-ar fi aflat câmpul de exerciţii al ferentarilor, din oastea lui Mihai Viteazul.
Turcii şi-au pus şi ei amprenta pe Bucureşti. „Ghencea“ este un nume provenit din limba turcă. Pe vremea fanarioţilor, Ghenci-aga era şeful arnăuţilor din garda domnească. Aici s-a ridicat o biserică, Biserica Ghencei.
Denumirile „Floreasca“ şi „Giuleşti“ îşi au originile de la numele boierilor care au stăpânit locurile respective, Floreştii, şi, respectiv, de la proprietatea boierească a Juleştilor.
Strada Lipscani, una dintre cele mai tranzitate străzi de distracţie din Capitală, se numeşte astfel datorită negustorilor veniţi în Bucureşti cu lucruri aduse de la târgul din Leipzig, care se numeau Lipscani.
Despre cartierul Militari se spune că ar fi fost botezat aşa pentru că era zona de instrucţie militară şi unde o vreme a funcţionat „Pirotehnia Armatei“.
Oraşul Pantelimon, de la periferia Capitalei, îşi are numele după Mănăstirea Sfântul Pantelimon. În greacă „pan“ înseamnă „tot“, iar „éléïmon “ se traduce „milă“. Astfel, Panteleimon înseamnă „cel milostiv“ sau „întreg milostivul“.
Rahova, un alt cartier care şi-a „câştigat“ reputaţia de zonă de scandal, are un nume relativ nou şi vine de la Calea Rahovei, una dintre cele cinci artere botezate în amintirea Războiului de Independenţă: Calea Griviţei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei şi Calea Dorobanţilor.
„Sălăjanul“ este de asemenea un nume nou şi are originea de la Leon Szilaghi, cunoscut şi ca Leontin Sălăjan.
Cartierul Titan îşi are denumirea de la fabrica de ciment „Titan“, construită la începutul secolului 20.
Despre Vitan, D. Papazoglu spune că „În ocolul oraşului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orăşenilor îşi aveau păşunea“.
Cotroceniul, unde în prezent se află sediul prezidenţial, se numeşte astfel de la regionalismul „a cotroci“, care înseamnă „a scotoci“, „a scormoni“.
Legenda cartierului Colentina spune că această denumire vine de la „colea-n-tină“, cu referire la locul baltit unde Matei basarab i-ar fi fugărit pe turci, într-o bătălie. O vreme s-a numit şi „Olintina“.
Depre zona Crângaşi, istoria spune că a existat cândva o prelungire din Codrul Vlăsiei, un crâng. Aici trăiau crângaşii.
Cartierul Dămăroaia a fost, în trecut, moşia parcelată a boieroaiecei Maria Damaris.
În istoria numelor cartierelor bucureştene este menţionat şi un nume de doctor. Spiridon Kristofi (căruia i se mai zicea Spirea), a ridicat, în 1765, pe Dealul lupeştilor o biserică numită Spirea Veche. De aici şi denumirea „Dealul Spirii“.
„Dristor“ vine de la breasla piuarilor care şi-au avut satul în această parte a Bucureştilor. Meşterii piuari se numeau «darstari», «darsta» fiind piua din piatra folosită la fabricarea postavului şi dimiei. Piuarii fabricau «darste» şi pentru sutele de mori de pe cursul Dâmboviţei, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanţă economică pentru târgul Bucureştilor.
Drumul Taberei se numeşte astfel datorită lui Tudor Vladimirescu, care, în 1821, intră în Bucureşti pe la vest şi îşi aşează aici tabăra de panduri.
Ferentariul, renumit astăzi pentru scandalurile din zonă, a primit unul dintre cele mai rafinate nume din Capitală, originea lui venind din latină, („Ferentarius“ – soldat din infanteria uşoară a legiunilor române). Unii spun că aici s-ar fi aflat câmpul de exerciţii al ferentarilor, din oastea lui Mihai Viteazul.
Turcii şi-au pus şi ei amprenta pe Bucureşti. „Ghencea“ este un nume provenit din limba turcă. Pe vremea fanarioţilor, Ghenci-aga era şeful arnăuţilor din garda domnească. Aici s-a ridicat o biserică, Biserica Ghencei.
Denumirile „Floreasca“ şi „Giuleşti“ îşi au originile de la numele boierilor care au stăpânit locurile respective, Floreştii, şi, respectiv, de la proprietatea boierească a Juleştilor.
Strada Lipscani, una dintre cele mai tranzitate străzi de distracţie din Capitală, se numeşte astfel datorită negustorilor veniţi în Bucureşti cu lucruri aduse de la târgul din Leipzig, care se numeau Lipscani.
Despre cartierul Militari se spune că ar fi fost botezat aşa pentru că era zona de instrucţie militară şi unde o vreme a funcţionat „Pirotehnia Armatei“.
Oraşul Pantelimon, de la periferia Capitalei, îşi are numele după Mănăstirea Sfântul Pantelimon. În greacă „pan“ înseamnă „tot“, iar „éléïmon “ se traduce „milă“. Astfel, Panteleimon înseamnă „cel milostiv“ sau „întreg milostivul“.
Rahova, un alt cartier care şi-a „câştigat“ reputaţia de zonă de scandal, are un nume relativ nou şi vine de la Calea Rahovei, una dintre cele cinci artere botezate în amintirea Războiului de Independenţă: Calea Griviţei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei şi Calea Dorobanţilor.
„Sălăjanul“ este de asemenea un nume nou şi are originea de la Leon Szilaghi, cunoscut şi ca Leontin Sălăjan.
Cartierul Titan îşi are denumirea de la fabrica de ciment „Titan“, construită la începutul secolului 20.
Despre Vitan, D. Papazoglu spune că „În ocolul oraşului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orăşenilor îşi aveau păşunea“.
marți, 22 mai 2012
Transpiratia, strica reputatia !
O campanie de succes, trebuie repetata. Asa au spus si cei de la conducerea RATB, inainte de a veni vara, de a veni caldura aia care ne lesina in autobuzele fara aparat de aer conditionat , tramvaie care nu au geamuri care se pot deschide sau troleibuze in care stai si tranpsiri, ca nu intra aer, asadar.....
Transpirația strică reputația. Bucureștenii vor primi deodorante cadou la abonamentele la mijlocele de transport în comun.
Bucurestenii vor primi un antiperspirant roll-on Rexona la fiecare abonament cumpărat sau la fiecare reîncărcare a portofelului electronic, în perioada 14 mai – 15 iunie, în intervalul orar 14.00 – 15.00.
Ghișeele Regiei Autonome de Transport București intrate în campanie și semnalizate cu mesajele Rexona sunt următoarele: Big 2, de la Sun Plaza, Universitate, de lângă fostul bloc Dunărea, Romană, la ASE, Perla, Eroilor, Unirii 1, Unirii 2, Gara de Nord (Witing Coloane), Vânătorul, și Mihai Bravu, din zona Obor.
“Fiindca in Romania consumul de deodorant pe cap de locuitor este foarte redus fata de cel inregistrat in tarile din vestul Europei, Rexona a derulat in primavara anului 2007 o campanie de comunicare pentru a impulsiona cresterea consumului de deodorant. Campania, derulata pe TV, in revistele pentru femei, pe panouri stradale, pe autobuze si in metrou, a atras atentia asupra necesitatii de a folosi un deodorant in fiecare zi, cu sloganul “Transpiratia strica reputatia”.” – se arată pe site-ul Unilever, compania care a lansat campania, încă din 2007. Pe ghiseele care vor distribui aceste antiperspirante, se afla un PANOU, care anunta aceasta campanie ! In reclama apare o femeie. Problema e alta. Femeile se spala si sunt ingrijite, mult mai bine decat barbatii ! Oare aceste antiperspirante sunt unisex !? !? Ramane de vazut si de...simtit. Calatorie placuta ! ! !
luni, 21 mai 2012
vineri, 18 mai 2012
miercuri, 16 mai 2012
Noaptea muzeelor 2012 (19-20 mai)
În noaptea de 19 mai 2012, muzeele bucureştene îşi aşteaptă vizitatorii
la expoziţii, spectacole de muzică, dans, teatru şi film, proiecţii şi
evenimente speciale interactive.
Pentru a-și stabili mai ușor propriul traseu, vizitatorii sunt invitați să folosească, ca și la ediția anterioară, harta cu programul Nopții Muzeelor în București, tipărită de Rețeaua Națională a Muzeelor din România cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național. Vizitatorii pot alege să-și petreacă noaptea de 19 spre 20 mai 2012 parcurgând atât muzee care și-au facut o tradiție din sărbătorirea acestui eveniment, cât și muzee sau organizații culturale care s-au alăturat în 2011 sau chiar în acest an.
Participă:
Arhivele Naționale ale României
Centrul Cultural ArtSociety
Muzeul Naţional al Aviaţiei Române
Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”
Muzeul Naţional Cotroceni
Fundația Löwendal
Muzeul Național al Țăranului Român
NOU Muzeul de Artă Veche Apuseană Dumitru Furnică-Minovici
Muzeul Naţional Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida”
Muzeul de Artă “Vasile Grigore” – pictor și colecționar
Muzeul Național de Artă al României
NOU Universitatea Spiru Haret
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
Muzeul Bellu
Muzeul Naţional „George Enescu” (București, Sinaia)
Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi
Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”
Muzeul Naţional de Geologie
Muzeul Naţional de Istorie a României
Muzeul Naţional al Literaturii Române
Muzeul Municipiului Bucureşti
Muzeul Naţional de Artă Contemporană
NOU Biblioteca Naţională a României: World Press Photo România (Fundaţia Culturală EIDOS)
NOU Școala Centrală
NOU Muzeul Național al Pompierilor
Sper ca si R.A.T.B., pe langa liniile de noapte sa introduca alte linii care sa faca legatura intre aceste locatii !
Eu voi vizita Scoala Centrala (de fete), Muzeul National al Pompierilor si Muzeul Municipiului Bucuresti.
Verificati adresa exacta, dar si programul fiecarui muzeu. Nu toate sunt deschise pana dimineata !! Asadar, spor la cultura ! ! !
Pentru a-și stabili mai ușor propriul traseu, vizitatorii sunt invitați să folosească, ca și la ediția anterioară, harta cu programul Nopții Muzeelor în București, tipărită de Rețeaua Națională a Muzeelor din România cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național. Vizitatorii pot alege să-și petreacă noaptea de 19 spre 20 mai 2012 parcurgând atât muzee care și-au facut o tradiție din sărbătorirea acestui eveniment, cât și muzee sau organizații culturale care s-au alăturat în 2011 sau chiar în acest an.
Participă:
Arhivele Naționale ale României
Centrul Cultural ArtSociety
Muzeul Naţional al Aviaţiei Române
Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”
Muzeul Naţional Cotroceni
Fundația Löwendal
Muzeul Național al Țăranului Român
NOU Muzeul de Artă Veche Apuseană Dumitru Furnică-Minovici
Muzeul Naţional Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida”
Muzeul de Artă “Vasile Grigore” – pictor și colecționar
Muzeul Național de Artă al României
NOU Universitatea Spiru Haret
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
Muzeul Bellu
Muzeul Naţional „George Enescu” (București, Sinaia)
Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi
Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”
Muzeul Naţional de Geologie
Muzeul Naţional de Istorie a României
Muzeul Naţional al Literaturii Române
Muzeul Municipiului Bucureşti
Muzeul Naţional de Artă Contemporană
NOU Biblioteca Naţională a României: World Press Photo România (Fundaţia Culturală EIDOS)
NOU Școala Centrală
NOU Muzeul Național al Pompierilor
Sper ca si R.A.T.B., pe langa liniile de noapte sa introduca alte linii care sa faca legatura intre aceste locatii !
Eu voi vizita Scoala Centrala (de fete), Muzeul National al Pompierilor si Muzeul Municipiului Bucuresti.
Verificati adresa exacta, dar si programul fiecarui muzeu. Nu toate sunt deschise pana dimineata !! Asadar, spor la cultura ! ! !
luni, 14 mai 2012
vineri, 11 mai 2012
miercuri, 9 mai 2012
Ziua curiozitatii : Poantele finalei LIgii Europa
• Deoarece joacă două echipe din Spania, imnul competiţiei va fi interpretat de Fuego.
• Regele Juan Carlos a spus că voia şi el să vină în România ca să se întâlnească cu omologul său, Hagi. Prinţul Felipe şi-a programat deja o întâlnire oficială cu Prinţul Cristea
• Mulţi dintre suporterii spanioli care s-au plimbat prin Bucureşti şi-au luat ca amintire portofelul sau telefonul înapoi.
• Autorităţile au organizat locuri speciale de bătaie între suporteri, unde au prioritate cei cu antecedente. Locurile vor fi păzite de jandarmi, ca să nu apară incidente.
• Ca să nu mai apară probleme pe National Arena, la pauză se va schimba şi gazonul.
• Pentru că sunt două echipe de limbă spaniolă, partida va fi difuzată pe Acasă.
• Borcea a văzut că Bucureştiul e plin de suporteri în alb-roşu şi s-a bucurat aşa de tare, încât chiar i-a scăzut mercurul din sânge.
• Ştiind că finala Europa League are loc în capitala României, mulţi suporteri străini şi-au cumpărat bilete de avion pentru Budapesta.
• Gigi Becali a luat la el nişte jucători într-o valiză şi a încercat să-i vândă antrenorilor celor două echipe spaniole.
• Arbitrii finalei Europa League s-au interesat dacă în ţara noastră toate meciurile durează 27 de minute şi dacă această regulă se aplică şi la partidele internaţionale.
• Jandarmeria a promis că va bate absolut gratuit, în speranţa că în felul acesta va atrage şi pe viitor suporteri din alte ţări.
Acest test este un pamflet preluat de pe www.timesnewsroman.ro
• Regele Juan Carlos a spus că voia şi el să vină în România ca să se întâlnească cu omologul său, Hagi. Prinţul Felipe şi-a programat deja o întâlnire oficială cu Prinţul Cristea
• Mulţi dintre suporterii spanioli care s-au plimbat prin Bucureşti şi-au luat ca amintire portofelul sau telefonul înapoi.
• Autorităţile au organizat locuri speciale de bătaie între suporteri, unde au prioritate cei cu antecedente. Locurile vor fi păzite de jandarmi, ca să nu apară incidente.
• Ca să nu mai apară probleme pe National Arena, la pauză se va schimba şi gazonul.
• Pentru că sunt două echipe de limbă spaniolă, partida va fi difuzată pe Acasă.
• Borcea a văzut că Bucureştiul e plin de suporteri în alb-roşu şi s-a bucurat aşa de tare, încât chiar i-a scăzut mercurul din sânge.
• Ştiind că finala Europa League are loc în capitala României, mulţi suporteri străini şi-au cumpărat bilete de avion pentru Budapesta.
• Gigi Becali a luat la el nişte jucători într-o valiză şi a încercat să-i vândă antrenorilor celor două echipe spaniole.
• Arbitrii finalei Europa League s-au interesat dacă în ţara noastră toate meciurile durează 27 de minute şi dacă această regulă se aplică şi la partidele internaţionale.
• Jandarmeria a promis că va bate absolut gratuit, în speranţa că în felul acesta va atrage şi pe viitor suporteri din alte ţări.
Acest test este un pamflet preluat de pe www.timesnewsroman.ro
luni, 7 mai 2012
vineri, 4 mai 2012
miercuri, 2 mai 2012
Top 8 utilizări neobişnuite pentru bere
Românii sunt mari consumatori de bere
aşa că ştiu foarte bine cum să utilizeze acest lichid. Mai ales în
această perioadă în care grătarele sfârâie cu mici şi cârnaţi, berea nu
poate lipsi. Ce faci însă dacă după o petrecere ţi-au rămas nişte sticle
pline doar pe jumătate cu bere. Este păcat să arunci berea aceasta pe
care o poţi folosi în diverse moduri.
Iată câteva idei la care nu te-ai fi gândit.
Poţi face baie în bere
Berea face minuni în cazul pielii. Aşa că data viitoare când îţi doreşti o baie lungă, umple cada şi scufundă-te în bere. Fii atent/ă la două lucruri: nu trebuie să cedezi tentaţiei şi să iei o gură de bere şi trebuie să nu ieşi afară în cazul în cazul în care este o zi fierbinte.
Berea poate fi un calmant pentru stomac
Dacă te deranjează stomacul o cană de bere poate fi remediul de care ai nevoie: alcoolul are un efect anestezic şi te ajută să scapi de durere. În plus, bere te ajută să scapi de mahmureală. Atenţie totuşi: nu apela la bere dacă suferi de gastrită sau ulcer.
Dă strălucire mobilei cu bere
Berea dă strălucire mobilei de lemn. Toarnă o cană de bere fără CO2 pe o cârpă. Freacă bine mobila. Vei fi uimit/ă de efectul strălucitor pe care îl va căpăta mobila.
Marinează carnea în bere
Berea este excelentă şi când este vorba de marinat. Chiar nu contează carnea pe care vrei să o pregăteşti: toate tipurile vor beneficia de pe urma unei marinări de câteva ore în bere. Bineînţeles că poţi adăuga şi alte ingrediente, spre exemplu ghimbir, piper şi tot ceea ce-ţi place astfel încât friptură să fie plină de savoare.
Berea alungă limacşi
Limaxul provoacă daune mari în grădini sau în livezi. În loc să foloseşti diferite substanţe chimice pentru combaterea acestor dăunători, mai bine cumpără o farfurioară pe care s-o plasezi plină de bere în grădină. Limacşi vor fi atraşi de miros se vor îmbăta şi vor rămâne în farfurioară. Înlocuieşte berea în fiecare zi. Cu puţin noroc vei scăpa de acest melc, iar legumele tale vor rămâne întregi.
Fertilizează grădina cu bere
Drojdia de bere şi alte extracte din bere sunt foarte bune pentru plantele din grădină. Dacă ţi-a rămăs bere după petrecere n-o arunca, ci udă plantele din grădina cu ea. Plantele îţi vor mulţumi pentru trataţie.
Berea este un şampom excelent
Berea „şampon” dă strălucire părului. Berea este o alternativă naturală la sampoanele obişnuite pline de chimicale. Amestecă o cană de bere cu un ou şi foloseşte mixul ca pe un şampon. De altfel, pe vremuri oul era un ingredient al şamponului, după care a fost înlocuit cu substanţe chimice. Nu uita totuşi, că mixutul de mai sus are un termen de valabilitate scăzut.
Coca va fi mult mai bună dacă are bere în compoziţie
De obicei, atunci când faci un aluat foloseşti şi drojdie pentru ca acesta să crescă. Dacă înlocuieşti drojdia cu berea rezultatele vor fi spectaculoase. În cazul în care aluatul este prea gros, mai adăugă puţină bere, iar dacă este prea subţine adăugă făină. Aluatul astfel obţinut va fi cel mai gustos pe care l-ai făcut vreodată.
Sursa : www.sfatulparintilor.ro
Iată câteva idei la care nu te-ai fi gândit.
Poţi face baie în bere
Berea face minuni în cazul pielii. Aşa că data viitoare când îţi doreşti o baie lungă, umple cada şi scufundă-te în bere. Fii atent/ă la două lucruri: nu trebuie să cedezi tentaţiei şi să iei o gură de bere şi trebuie să nu ieşi afară în cazul în cazul în care este o zi fierbinte.
Berea poate fi un calmant pentru stomac
Dacă te deranjează stomacul o cană de bere poate fi remediul de care ai nevoie: alcoolul are un efect anestezic şi te ajută să scapi de durere. În plus, bere te ajută să scapi de mahmureală. Atenţie totuşi: nu apela la bere dacă suferi de gastrită sau ulcer.
Dă strălucire mobilei cu bere
Berea dă strălucire mobilei de lemn. Toarnă o cană de bere fără CO2 pe o cârpă. Freacă bine mobila. Vei fi uimit/ă de efectul strălucitor pe care îl va căpăta mobila.
Marinează carnea în bere
Berea este excelentă şi când este vorba de marinat. Chiar nu contează carnea pe care vrei să o pregăteşti: toate tipurile vor beneficia de pe urma unei marinări de câteva ore în bere. Bineînţeles că poţi adăuga şi alte ingrediente, spre exemplu ghimbir, piper şi tot ceea ce-ţi place astfel încât friptură să fie plină de savoare.
Berea alungă limacşi
Limaxul provoacă daune mari în grădini sau în livezi. În loc să foloseşti diferite substanţe chimice pentru combaterea acestor dăunători, mai bine cumpără o farfurioară pe care s-o plasezi plină de bere în grădină. Limacşi vor fi atraşi de miros se vor îmbăta şi vor rămâne în farfurioară. Înlocuieşte berea în fiecare zi. Cu puţin noroc vei scăpa de acest melc, iar legumele tale vor rămâne întregi.
Fertilizează grădina cu bere
Drojdia de bere şi alte extracte din bere sunt foarte bune pentru plantele din grădină. Dacă ţi-a rămăs bere după petrecere n-o arunca, ci udă plantele din grădina cu ea. Plantele îţi vor mulţumi pentru trataţie.
Berea este un şampom excelent
Berea „şampon” dă strălucire părului. Berea este o alternativă naturală la sampoanele obişnuite pline de chimicale. Amestecă o cană de bere cu un ou şi foloseşte mixul ca pe un şampon. De altfel, pe vremuri oul era un ingredient al şamponului, după care a fost înlocuit cu substanţe chimice. Nu uita totuşi, că mixutul de mai sus are un termen de valabilitate scăzut.
Coca va fi mult mai bună dacă are bere în compoziţie
De obicei, atunci când faci un aluat foloseşti şi drojdie pentru ca acesta să crescă. Dacă înlocuieşti drojdia cu berea rezultatele vor fi spectaculoase. În cazul în care aluatul este prea gros, mai adăugă puţină bere, iar dacă este prea subţine adăugă făină. Aluatul astfel obţinut va fi cel mai gustos pe care l-ai făcut vreodată.
Sursa : www.sfatulparintilor.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)