Desteapta-te. romane !

Astazi, 29 IULIE, este ziua IMNULUI ! De aceea, cei care au trecut pe marile bulevarde ale capitalei, au vazut arborat drapelul Romaniei ! Astazi la Piata Tricolorului, adica in fata CERCULUI MILITAR, se va desfasura o ceremonie militara legata de ziua IMNULUI ! Pentru cei care nu mai stiu imnul il pot asculta aici, pe acest blog !
Imnul este scris de Andrei Muresanu, iar melodia ii apartine lui Anton Pann.

Poemul "Un rasunet" al lui Andrei Muresanu, redactat si publicat în timpul Revolutiei de la 1848, a fost pus pe note si cantat public pentru prima oara pe 29 iunie 1848, la Ramnicu Valcea. Poemul va deveni imn sub titlul "Desteapta-te, romane!", castigandu-si rapid mulţi sustinatori. Incepand din 1848, "Desteapta-te, romane!" a fost folosit în mai multe momente istorice, de exemplu în timpul Razboiului de Independenta (1877-1878), cat si în cel al primului si celui de-al doilea Razboi Mondial.

De atunci, acest imn a fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în Romania, datorita mesajului de patriotism şi de libertate pe care îl poarta în el. Acesta a fost ai cazul în timpul Revolutiei romane din 1989, cand practic instantaneu si generalizat a fost cantat ca un adevarat imn national, inlocuind imnul comunist „Trei culori”.

Imediat dupa instaurarea dictaturii comuniste la 30 decembrie 1947, cand regele Mihai I a fost fortat să abdice, "Deşteaptă-te, române!" ca si alte marsuri si cantece patriotice, au fost interzise, intonarea si fredonarea lor fiind pedepsite cu inchisoarea.

Timp de cativa ani „Desteapta-te, romane!” a fost si imnul national al Moldovei, dar a fost înlocuit în 1994 cu „Limba noastra”

Imnul de stat al Romaniei este alcatuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpreteaza strofele 1, 2, 4 si 11.



Versurile imnului "Desteapta-te Romane"

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viaţa-n libertate ori moarte!" strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne de Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ!

Imnul national al Romaniei se dovedeste a fi un testament romanesc adresat urmasilor si ,nu in ultimul rand ,umanitatii !