Ziua curiozitatii : Cum arăta vechiul Arc de Triumf din Bucureşti

Primul Arc de Triumf al Bucureștiului, pe modelul celor romane, a fost ridicat tot pe bulevardul Kiseleff, dar din lemn, în 1846, în onoarea domnitorului Moldovei, Mihail Sturdza, care vizita Bucureştiul.

Următorul Arc de Triumf a fost ridicat în onoarea domnitorului Carol I, întors de pe câmpul de luptă din sudul Dunării, la 15 decembrie 1877, la poarta Mitropoliei, fiind construit tot din lemn. Peste nici un an, la 8 octombrie 1878, trupele române care câştigaseră Războiul de Independenţă, au intrat în Bucureşti pe Şoseaua Kiseleff şi Calea Victoriei. La intrarea în Piaţa Victoriei, trupele au trecut pe sub un arc de triumf construit de inginerii Cerchez şi Cucu, angajaţi ai primăriei. Arcul a fost demolat ulterior.

Următorul Arc de Triumf ar fi trebuit inugurat cu ocazia încoronării regelui Ferdinand, de la Alba Iulia, din octombrie 1922. Totuși, Arcul de la București nu a fost gata la timp și a fost inaugurat a doua zi. Construit după proiectul arhitectului Petre Antonescu, Arcul se afla pe locul actualului Arc de Triumf. Pentru a fi inaugurat la timp, deși avea o fundație de beton, Arcul a fost făcut din lemn, stuc și paiantă, motiv pentru care s-a degradat rapid, în special basoreliefurile, care inițial erau cu adevărat impresionante.
În 1935-1936 a fost ridicat Arcul pe care îl vedem acum. Monumentul a fost dedicat participării României în Primul Război Mondial.

Ceremonia inaugurării a avut loc la 1 decembrie 1936, când se împlineau 18 ani de la Unirea Transilvaniei cu România. Momentul a fost marcat de participarea regelui Carol al II-lea, a mamei sale, regina Maria, a prințului moștenitor Mihai și a membrilor guvernului României.

După venirea la putere a comuniștilor în România, Arcul de Triumf a fost „mutilat” prin scoaterea de pe părțile laterale a celor două texte ale proclamațiilor regelui Ferdinand către țară, cu ocazia intrării României în războiul de întregire și cu prilejul încoronării de la Alba Iulia din 1922. De asemenea, au fost scoase de pe frontispiciul de pe fațada sudică monumentului efigiile regelui Ferdinand Întregitorul, și ale reginei Maria, realizate de sculptorul Alexandru Călinescu, și au fost distruse, fiind substituite de două mari flori de piatră. După 1989, florile de piatră au fost date jos, și au fost montate două medalioane din bronz, ce înfățișează chipurile regelui Ferdinand și al reginei Maria, înlocuindu-le pe cele originale, dar inscripțiile de pe panourile laterale nu au fost reinstaurate.

Exista o legenda, care umbla prin popor, ca tovarsul Nicolae Ceausescu, a vrut sa daramen blocul de la Piata Victoriei ( cel care leaga Calea Victoriei de strada Buzesti ) unde se afla Comitetul Olimpic si Sportiv Roman, ca de pe Arcul de Triumf sa vada, nu doar Casa Presei Libere (denumita in regimul comunist, Casa Scanteii) ci si Palatul Parlamentului (denumita in timpul comunismului, Casa Poporului).
Toate cele bune !

Biserica Sfanta Vineri, Drumul Taberei

               Biserica Sfanta Vineri cu hramul Sfanta Vineri si Sfantul Ierarh Martir Antim Ivireanul a fost ridicata dupa modelul Catedralei Sfintei Sofia din Constantinopol, in cartierul Drumul Taberei. Piatra de temelie a fost asezata in anul 2002, iar in 2007 bisrica a fost tarnosita.La temelia Bisericii au fost zidite caramizi din vechea biserica Sfanta Vineri din Bucresti, care a fost demolata abuziv, in 1987. Biserica are 37 de metri in lungime, 23 de metri in latime, iar inaltimea este de 33 de metri.
               Parohia Sfanta Vineri- Drumul Taberei a luat fiinta in anul 1998, in urma insistentelor credinciosilor din cartierul Drmul Taberei, care erau vitregiti de lipsa lacasurilor de cult. Astfel, la initiativa preotului Nicolae Burlan, a fost adusa o bisericuta de lemn dezasamblata din comuna Vicovul de Jos din Judetul Suceava si reasamblata pe un teren al Ministerului Apararii Nationale situat in strada Brasov, nr. 21C. Biserica din lemn a fost sfintita in anul 1998 cu hramul Sfintei Cuvioasei Parascheva
               Pentru ca biserica de lemn s-a dovedit neincapatoare pentru cei peste 1000 de credinciosi care participa in mod regulat la Sfintele slujbe, s-a luat hotararea de a se construi o biserica din zid, de dimensiuni mai mari, absolut necesara unui cartier, ca Drumul Taberei. In ziua de 29 septembrie 2002 a fost savarsita slujba de punere a pietrei de temelie a noii biserici, iar in data de 11 noiembrie 2007, in prezenta a mii de credinciosi, a fost tarnosita biserica Sfanta Vineri, nou construita
               Atasez o poza cu biserica Sfanta Vineri, cand era demolata si inca patru poze din acea poza (sectionata si marita). Toate pozele sunt alb-negru. Singura poza color este de la Biserica Santa Vineri Noua...

Date de contact Biserica Sfanta Vineri Noua :
                                                                     Strada Brasov, numarul 21C
                                                                     Telefon : 021/ 7464444
                                                                     R.AT.B. - 41, 105,168,268,368 si 668

ps : Acest sfarsit de saptamana il voi petrece alaturi de fratii mei, de peste Prut, la sarbatorirea celor 94 de ani de la unirea Moldovei cu Romania !

Ziua Curiozitatii - Cum s-au inventat micii

              Pe vremea când strada Covaci de azi se numea Strada Nouă, arteră abia trasată şi în curs de modernizare la mijlocul secolului al XIX-lea, Bucureştiul devenise focarul pregătirilor de schimbare revoluţionară, chiar şi din perspective culinare.

              Berăriile, cafenelele şi mai ales cârciumile deveniseră adevărate centre de propagare a noului şi locuri unde dezbaterile politice se întindeau până târziu în noapte.

Pe strada cea nouă, ulterior Covaci, pe locurile unde se unea cu strada Soarelui(astăzi o mică stradelă) se afla cârciuma lui Iordache renumită pentru varietatea cârnaţilor preparaţi la grătar de cârciumar.

              Un obişnuit al locului a fost publicistul, în vogă pe atunci, N.T.Orăşanu, care-şi pregătea pamfletele şi articolele de fond discutând timp îndelungat cu tabăra iubitorilor de progres.

Într-una dintre acele nopţi albe, când discuţiile contradictorii nu mai conteneau, cârciumarul Iordache a rămas fără maţe de oaie pentru a pregăti cârnaţii săi tradiţionali. Cum pofta mesenilor era în toi, N.T.Orăşanu i-a cerut cârciumarului să pună pe grătar amestecul de ingrediente al cârnaţilor rămaşi fără maţ. Iordache Cârciumarul a pregătit astfel ceva ce nici el nu ştia prea bine cum va ieşi, însă reţeta încropită atunci, la sugestia publicistului gurmand N.T.Orăşanu a rămas de pomină şi a traversat veacurile şi generaţiile. Într-acea noapte, cârciumarul Iordache a preparat întîia oară vestiţii mici. Porecliţi aşa din cauza mărimii foarte reduse în comparaţie cu verii lor cârnaţi „clasici”. Imaginea vestitului restaurant, ataşata acestui text, a fost tipărită în Anuarul Presei Române şi al lumei politice din anul 1912. Aşadar, locul de naştere al micilor a fost pe strada Covaci nr. 3, un de se afla resturantul „La idee”, tatăl lor a fost publicistul N.T.Orăşanu iar naş le-a fost, vestitul de-atunci cârciumar, Iordache N.Ionescu.