Dar ma bucur de nimic...

Dragii mei, iata ca scriu din nou, aici pe acest blog umil...Nu vreau sa resuscite acest blog si gata. vreau sa incep sa scriu din nou des si o voi face. Am avut o perioada frumoasa in viata mea, cum n-am avut in ultimii 10 ani, si inca o mai am!
               Ma bucur in fiecare zi...Ma bucur fara un motiv anume. Sunt fericit !
                 Da, o perioada frumoasa, minunata. Lucrez de ceva timp si imi place mult, ceea ce fac. Imi place colectivul. Am ajuns departe, si asta datorita prietenilor mei care mi-au fost aproape. N-am cum sa uit acest aspect al vietii, care m-a scos din liman. Va multumesc, dragi prieteni. O sa-i insirui aici pe cativa din ei, dar dupa cum imi vin in minte. Le multumesc pentru simplul fapt ca m-au sustinut moral, atunci cand aveam nevoie mai mare. Asadar, multumesc Alina Jianu, Alina Bucur, Alexandra Luminita Gudi, Adina Chitu, Gabriel Olteanu si Andreea (viitoare Olteanu) Lorena Matei, Marius Pohoata, Monica Corchez, Claudiu Manciu, Nastasia Mirza si Oana Fodor.
             Va multumesc pentru sprijinul moral pe care mi l-ati dat ! Datorita voua, sunt astazi ceea ce sunt. Un om fericit cu un viitor frumos care rasare in fie ce zi si apune o data la doua zile :) Din cand in cand, cad si spun ca nu sunt bun de nimic, dar citesc cateva randuri scrie de Radu Lihaci, directorul filialei sector 6 a Crucii Rosii Romane. Nu inteleg si nu stiu cum sa fac sa nu ma mai subestimez. Nu pot. Mereu ma subestimez, dar citesc acele randuri s-mi revin. Iata ce a scris Radu Lihaci despre mine, in luna decembrie, pentru brosura Galei Voluntarului 2012 :" Cu greu as putea sa imi inchipui activitatile din domeniul social fara Sergiu ca sprijin. Unul din motivele pentru care atat eu cat si alti colegi de la Crucea Rosie si-l doresc pe Sergiu langa ei, este acea siguranta pe care o ai ca, atunci cand Sergiu a spus ceva, acel ceva va fi facut...asata fara sa mai subliniez voia buna si increderea pe care o aduce cu sine ca pe un cadou, chiar daca nu totdeauna se simte luminos  pe dinauntru. Face el ceva ca sa se faca lumina in jur. Asta e unul din motivele pentru care il admir."
                Aceste cuvinte ma ridica la cer. Ma fac sa cred ca nu sunt un simplu pamantean.Vreau sa va multumesc tuturor pentru prijinul acordat si fara voi, azi doar supravietuiam. Acum TRAIESC ! Va multumesc, dragi prieteni !

Ramas bun, 2011 ! Bun venit 2012 !

Stimati 'tovarasi'. Asta e ultima postare, pe anul 2011, un an in care am avut tot felul de intamplari. Placute sau mai putin placute. Dupa cum stiti din povestirile de pe blog, am avut momente de agonie, dar si momente de un maxim extaz. Acum scriu pentru ultima data si trag linie la anul care tocmai se incheie si maine se continua povestea, dar in alt an. Blogul l-am deschis in anul 2009, atunci cand ajunsesem pentru prima oara la Chisinau. Imi aduc aminte de drum, de emotii, mai ales dupa ce am trecut granita moldoveneasca. Doamne, e asa de frumos orasul ala...Mai incercasem sa ajung la fratii din Moldova, dar am fost intors la granita ! Acum pot ajunge linistit acolo, mai ales ca fratii ma asteapta...
              Prin urmare, prima postare a fost pe 5 Decembrie 2009, avnad ca titlu " Un nou inceput". Primul comentariu pe acest blog, a fost scris de Angela Gramada. Ce-i drept, ea m-a ajutat enorm cu blogul...Acum am peste 125 de postari. Cea mai vizualizata postare, este "Ia neamule amenda" scrisa  pe data de 14.03.2011 si are 423 de vizualizari. La polul opus, cea mai slab vizualizata postare, este cea scrisa ieri, intitulata "Veche si buna: 3 Sud Est - Amintirile", cu 7 vizualizari. Media vizualizarilor este una constanta. In jur de 30-40 de vizualizari...Ce-i drept, blogul a crescut si el. Daca scriu pe google : blogul abecedarul, sau blogul abecedar,  sau veche si buna, primul link gasit de cei de la google, este legat de blogul meu. O fi bine ? Acum ca am scris despre blog, sa va spun si despre mine. Cea mai mare realizare din acest an, e viata pe care o am..Da, am scris bine: VIATA ! Am trecut prin cele mai dificile momente din viata si pur si simplu nu vroiam sa mai traiesc. Cei drept am avut prieteni, care m-au tras inapoi si m-au adus pe linia de plutire. De acolo a tinut doar de mine, daca vroiam sa raman la suprafata sau nu. Se stiu ei care. Multumiri deosebite i le transmit Monica Corchez...Va multumesc tuturor.. Asta a fost realizarea. Alta chiar nu mai conteaza !
               Ultima nenorocire pe capul meu s-a abatut aseara. in timp ce-mi plimbam linistit fesele prin Afi Palace Cotroceni cu Lorena, mi-am dat seama ca, nu mai am portofelul. Prin urmare am pierdut portofelul cu :acte, carti de vizita, bani, abonamente si alte chestii utile. Va dati seama ultimii mei bani din acest an, i-am pierdut. vorba aia. prost sa fi, noroc ca esti...:))
                Dezamagiri...  Poaaai, sunt multe si nu conteaza acum...Prin urmare  pasesc din acest an, sanatos, fericit, cu prieteni si cu incredere in anul care vine. Ce vreau sa fac in 2012 ? Pai cateva lucruri : m-am hotarat si o sa dau examenul auto, pentru  categoria B, voi incerca sa  iau un job part time , pentru a ma muta, si iar ce-mi doresc din tot sufletul este sa petrec macar doua zile la Chisinau. Doar cine ajunge acolo, intelege ce inseamna acel oras.Cu toate ca nu vreau inca un job, ca imi place mult ceea ce fac la filiala sector 6 a Crucii Rosii, dar trebuie. Am spus-o si mai demult. Prefer sa fiu obosit fizic, decat psihic. Si poate voi gasi si eu persoana petrivita pentru mine. Vreau sa fie un an bun daca se poate...Daca o sa fie un an prost, vreau macar sa nu fie mai prost ca 2011. Vom trai si vom vedea...Prin urmare va doresc si voua, ce-mi doresc si mie..:) . Sanatate, fericire si tot ce e mai bun, din toate punctele de vedere...Va mai doresc sa aveti parte de liniste, pace, sa nu avem parte de calamitati, boli si razboaie. Multumesc perietenilor. Multumesc tuturor celor ce m-au suportat cel putin 365 de zile.
                    Sergiu Anton, va multumeste pentru prezenta voastra pe blog, si va doreste numai bine. LA MULTI ANI !

ps : Petrecerea dintre ani o voi face in clubul BlueNight, din regie...!

Inceput de saptamana

Oameni buni, azi e luni, inceput de saptamana. Ziua a decurs normal la serviciu, dar seara, a fost senzationala. Am reusit sa recapat un prieten, acum ceva timp si azi am fost cu el la bere. E vorba de Ada. Am fost noi frumos de la 8 seara la 11, in "terasa Blue 69". Am baut cateva beri, un cico, am mancat cateva floricele si ne-am distrat. Acum e ceasul 23:26 si ascult la maxim (boxele laptopului Play & Win si Inna) Mai oamenilor, nici nu stiti cat am put sa rad, ce caterinca a fost acolo si cat de bine m-am simtit., dar m-am distrat, si m-am simtit senzational. Ce-i drept mi-a lipsit prietenia asta si totodata timpul petrecut impreuna. Multumesc Ada.
ps- Maine seara ma voi duce la film, dar sper sa termin postararea pe care am inceput-o si care este legata de vizita de "lucru" pe care am avut-o la Iasi, dar si la Bacau... Hai ca va pup pi toti....;)
ps1 - La multi ani, Daniela Ilie (Buni). Sa fi sanatoasa, iubita si fericita ! ! !

Indrazneste !

Bine ati revenit pe acest blog dupa o perioada in care nu am mai scris, sau postat ceva interesant. Stiu ca mereu sunt cam aceeasi cititori. Or fi si ceva fani ? ( era o gluma...:P ). Titlul postarii l-am copiat de la reclama agresiva a celor de la Kraft Foods, la ciocolata Milka. Daca umblati prin Bucuresti, cu orice mijloc de transport (bicicletea, autobuz, metrou sau doar cu AUTOPICIOARELE) trebuie sa va loviti de cel putin un panou publicitar legat de aceasta ciocolata. Ei au punctat bine. Au spus INDRAZNESTE. Au dat si cateva exemple bune, care nu cred ca vor fi puse in practica de multi oameni, dar mie mi-au dat mult de gandit... Si eu INDRAZNESC sa-mi cer scuze public. Aici, pe blog. De ce aici ? Pentru ca am ranit (putin spus) una din cele mai bune fiinte pe care le-am cunoscut. Este vorba de Alexandra Gudi. Da, de ea este vorba. De ce sa-mi cer scuze ?? Pentru ca am gresit, nemarginit fata de ea. Este o fiinta care m-a iubit, m-a respectat si m-a ajutat de cele mai multe ori. Facea anumite lucruri doar ca sa ma simt bine, chiar daca ea nu era asa fericita ( Ascundea cu precizie acest aspect ). Mi-a oferit toata dragostea ei nemarginita si neconditionata. Doar eu am ales sa ii ingreunez viitorul, atunci cand am spus ca imi e mai bine fara ea... Ei bine am MINTIT ! De nenumarate ori, a incercat sa ma induplece sa-mi schimb parerea si atitudinea, fata de ea, dar mai ales fata de mine... A fost greu. Eu i-am decis viitorul si nu a fost normal. Cum a spus ea : " - Sergiu, nu tu trebuie sa-mi decizi viitorul ,Viitorul il voi petrece alaturi de persoanele dragi mie, iar tu esti una dintre ele". Nu am scris toate astea, ca sa o dau pe spate. Nu am de ce sa fiu un lingusitor acum,in ultimul ceas, dar asa este ea. Nu am mai vorbit cu ea de o bucata buna de vreme ! Regret enorm ceea ce am facut. Daca as putea da timpul inapoi... Am decis sa cer aceasta iertare public, pentru ca de cele mai multe ori, de fata cu alti oameni ii spuneam ca nu vreau sa mai vorbesc cu ea, ca nu vreau sa o mai vad, cu toate ca nu-mi gresise cu nimic. Indiferent daca ea ma va ierta sau nu, eu imi cer iertare aici, acum...Vreau sa-mi accepte scuzele si Sabine, pentru comportamentul meu inadecvat, de furia prosteasca pe care am avut-o. Numai un om care nu munceste, nu greseste !. De aceea, Ada, Sabine, va rog frumos sa ma iertati. Chiar daca imi vor fi acceptate sau nu greselile, nu le voi purta ranchiuna ! Le-am ranit ! Este cea mai grea durerea produsa de cineva apropiat, mai grea decat cea facuta de un strain. Se vindeca greu. Stiu ca i-am gresit enorm ! Iertati-ma... Pe aceasta cale imi cer iertare si celor care le-am gresit prin alte privinte : comentarii , jigniri...si altfel de gesturi inexplicabile... Acum voi pune cateva poze legate de aceasta campanie : INDRAZNESTE ! :