As vrea sa ma dematurizez !

Sambata 1 Octombrie orele 22:30, voi fi la redeschiderea clubului BLUE NIGHT din Regie. Astept aceasta redeschidere, de asta vara, de cand s-a inchis. O fi bine atata vacanta !? In fine...Eu acolo am petrecut multe clipe minunate din viata. Multe nopti le-am "dormit" acolo. A fost clubul cu care am crescut. Incepand cu clasa a-IX-a, balul bobocilor, pana de curand, cu serile speciale de vineri, organizate de Kiss Fm si conducerea clubului, seri intitulate BASARABIAN PARTY ! Acolo m-am distrat la nebunie cu prietenii, unii colegi din Cora, acolo am adunat colegii de facultate si liceu la reuniuni. Mai pe scurt se poate spune si clubul copilariei mele. Am crescut odata cu el. Se spune ca un om moare cu adevarat, atunci cand sufletul lui de copil, moare. Sufletul meu n-a murit, de aceea voi frecventa cu mare drag clubul acesta, mai ales sambata, 01. 10. 2011, orele 22:30. Cine vrea sa se distreze, este asteptat acolo. Daca nu stiti sa ajungeti si vreti sa veniti, ma puteti contacta...Pana atunci, voi face dematurizarea sufletului meu.



Acum va las in compania celor de la Voltaj, cu melodia DEMATURIZAREA. Pana data viitoare toate cele bune !

Asta tine de ...

Asta tine de dragoste : a privi la om si a vedea in el o frumusete de nerapit, iar totodata a te ingrozi de ceea ce viata a facut din el, a savarsit asupra lui. Dragostea este tocmai extrema suferinta, durere pentru ca omul e nedesavarsit si totodata minunarea pentru ca el este atat de uluitor, irepetabil de frumos. Si iata, daca privesti macar odata la om in felul acesta, poti sa il indragesti in pofida a tot ce le sare in ochi altora.
Cat de des nu se intampla ca celui indragostit sa i se spuna : "ce ai gasit la el ? ce ai gasit la ea ? " - si omul da raspunsul absolut delirant : "dar nu vezi ce minunata este, ce frumos este ? ..." Si se dovedeste ca, da, asa si este, omul cu pricina e minunat, pentru ca cel care iubeste vede doar ranile. De lucrul acesta, iata, e foarte important sa nu uitam. Este extrem de important sa ne amintim ca dragostea este realista pana la capat, ca ea il cuprinde in intregime pe om si ca ea vedem ea este vazatoare, insa in loc sa osandeasca, in loc sa se lepede de om, ea plange pentru schilodirea lui si este gata sa isi dea viata pentru ca tot ce-i bolnav, tot ce-i stricat sa fie indreptat si tamaduit. Asta este ceea ce se numeste atitudinea " cu intreaga intelepciune" fata de om, acesta este adevaratul principiu al dragostei, cea dintai viziune serioasa.
Mitropolitul Antonie

Despre Tabara Naţională de Dezastre din 2011

Salutare!

Această idee, de a înşirui gândurile şi poveştile mele de la Tabăra Naţională de Dezastre, organizată de Crucea Roşie Română a venit de la Monica. M-a sunat Monica, într-o zi minunată de toamnă şi m-a întrebat: „N-ai vrea să scrii un testimonial, despre ce aţi făcut în tabără!? Răspund imediat şi spun: Da, cu toate că nu ştiam ce înseamnă un testimonial...

Aşadar am început să scriu. Iată că deja am scris o frază. Nu-i nimic. Merg mai departe. Tabăra a fost organizată în Slănic Moldova, o staţiune montană recunoscută, atât în ţară, cât şi în afară.

Totul a început în data de 15 August, când am plecat cu înca 3 voluntari spre locul cu pricina. Am fost eu(Sergiu Anton), Ioana Comşulea (în centrul pozei de mai jos:)),



Alexandra(Ana) Nae




şi Cristian Lavric.



Drumul a fost unul plăcut, dar rapid. Parcă prea repede am ajuns acolo... Mai vroiam să merg... Am ajuns cu bine la Hotelul Venus. Peste tot erau numai oameni îmbrăcaţi în roşu, oameni ai Crucii Roşii.. Ne cazăm, aruncăm bagajele în cameră şi mergem în recunoaştere.

Surpriză mare! Printre voluntarii veniţi din alte părţi, pe unii îi cunoşteam din tabăra de dezastre, organizată de Filiala Sectorului 3, în anul 2009. M-am revazut cu Alexandra Bostan din Iaşi, şi cu Ruxandra Opreanu, care şi ea era voluntară la Filiala Sector 3. Atunci eu eram voluntar, tot acolo... Acum ea venea din partea Filialei Sector 4, iar eu din partea Filialei Sector 6.

Primele ore, pentru mine de-abia curgeau... Mă simţeam ca un câine într-o cuşcă pentru pisică. Nu cunoşteam decât o mână de oameni. De la Sediul Central cunoşteam câteva persoane de pe la diverse activităţi. Tot luni a fost şi deschiderea oficială. Ne-am cunoscut formatorii (profesorii... :) ) cei care ne prezentau acele ateliere.

De marţi, totul a început să decurgă conform organigramei, dar la mine nu. Alesesem un atelier de logistică, dar datorită vremii capricioase nu s-a mai ţinut. Am avut libertate până miercuri.

Dimineaţa mic dejun, ateliere, atelierul de recreere (jocuri), prânzul, pauză o oră, ateliere, atelierul de recreere (jocuri), cina şi gata ziua...

Acum vă scriu pe scurt, de la fiecare atelier la care am fost, câte ceva. Ce reprezenta acel atelier...

Primul la care am fost se numeşte O.I.D. (Organizarea Internă a Detaşamentelor), susţinut de Sorin Alexe din Tulcea. Un atelier ce ne spunea cum să organizăm un Detaşament de intervenţie în caz de dezastre. Care este scopul lui, responsabilităţile membrilor din detaşament, ce are în dotare acest detaşament, structura de organizare şi alte chestii ce ţin de detaşament.

A urmat şi un al doilea atelier la care am fost. Acel atelier a fost C.M.D.( Comunicaţii şi IT ) un curs care nu mi-a plăcut absolut deloc. Am dormit pe mine la acel curs... Un curs la care învăţam despre undele radio, cum comunici... Nmic nu am înţeles... Trecem peste, cu toate că cei doi formatori Viorel Tudor şi Adrian Florescu au încercat să-mi facă viaţa mai uşoară...

A venit altă zi, alt atelier. Am ales S.P. (Ajutor Psihosocial de Bază). Un atelier cum altul nu-i. Am plâns. Ne-a pus Eugen Florea (formator) două videoclipuri de am zis că nu-i adevarat! Eram leşinat. Am zis că aşa ceva nu se poate, dar uite că se poate... Un atelier în care am învăţat cum să vorbim cu oamenii. Să ne dăm seama ce spune comportamentul unui om. Un atelier genial! Am învăţat cum comunicăm prin limbajul corpului... Nemaipomenit. Nu mai zic nimic. Aştept să fiţi la anul la acel atelier, să simţiţi pe propria piele, efectele acelui atelier...

Am mai fost la un atelier H.P. & F.A. (Prim Ajutor şi Sănătate), susţinut de Sorana Rusu şi Irina Berechet. Un atelier în care cunoşteam multe din cele prezentate şi din păcate sau fericire, nu i-am dat prea multă importanţă. Scuze... :) ... Penultimul atelier din această tabară a fost susţinut de Ioana Cleanu şi a fost legat de Ancheta Socială (A.S.). Un atelier unde am învăţat cum se fac anchetele sociale, în urma unor dezastre, cum să vorbim cu oamenii, un atelier care e legat şi de siguranţa noastră... Cum procedăm dacă avem oameni care nu ne lasă să ne desfăşurăm activitatea datorită suferinţei sau a stării lor...

În ultima zi, am avut şi atelierul de A.L. (Logistică şi Organizarea Taberei de Refugiaţi), un atelier susţinut de Tudor Dodescu, Ionuţ Prohasca, Gabriel Soare, Ovidiu Gabor, Marius Ion şi Daniel Modoacă. A fost un atelier în aer liber în care am învăţat cum să ridicăm (amplasăm) un cort, cum să folosim filtrele de apa, generatoarele de curent. Un atelier obositor, dar plăcut !

La sfârşit am vrut să spun de A.D.C.S. (Activităţi recreative) cum am spus mai devreme, atelierul de recreere. A fost un atelier susţinut de Ioana Comşulea şi Cristian Lavric. Un atelier în care ne-am jucat, am uitat că suntem majori, un atelier care ne-a bine dispus în orice zi, înainte de masa de prânz sau de cină. Ne-am jucat şi ne-am distrat. Am dat frâu liber copilăriei. Am devenit copii...

Datorită voluntarilor de la Crucea Roşie Bacău, fiecare seară o petreceam cu câteva ore de karaoke şi dans.

Joi seara s-a făcut un foc de tabără imens, la care toţi voluntarii au stat în jurul lui şi au cântat la chitară, dar şi din voce (doar avem talent). O tabără în care eu m-am simţit bine! Ce mi-a plăcut cel mai mult? Că am cunoscut oameni noi din România, dar şi din afara ei, şi cărora le-am explicat puţin din tradiţiile minunate ale românilor. I-am dus în cluburi în Bucureşti şi le-am fost un mic ghid în Bucureşti... Ce am învăţat în această tabără legat de voluntariat !? Un lucru care m-a lăsat cu gura căscată. În România, mai mult tineretul face voluntariat.

Invitaţi in aceasta tabara au fost voluntari din Italia, Franta si Bulgaria. Cei care au fost în cluburile bucureştene. din afara ţării sunt Awa, Housna, Olivier şi Matthieu ( toti voluntari din Franta ).
Aceleasi inscrisuri le puteti citi si pe blogul Crucii Rosii, filiala sector 6.
Prin urmare, aici este o mică povestire, legată de trăirile mele din acea tabără. Care este concluzia? M-aş duce într-o astfel de tabără cel puţin odată pe lună. Toate cele bune...!

NU UITA ! Masacrele comise de unguri asupra romanilor !

Dragilor, am primit si eu acest filmulet, pe internet si vreau sa-l vedeti si voi !



ps : Multumiri sincere, lui Alexandru Oncete ( Gogo )
ps1 : Astept si mesajele voastre...

Meciul Luxemburg - Romania este aranjat !

Scandal fara precedent la Nationala Luxemburgului inaintea meciului din aceasta seara pe care il vor disputa impotriva Romaniei: mai multi jucatori sunt banuiti ca au primit importante sume de bani ca sa tranteasca meciul cu Nationala noastra.

Printre suspecti se afla un chelner care a fost vazut de mai multi martori incasand un bacsis nesimtit de la un client care vorbea limba romana. Mai mult, chelnerul a fost tinut de clientul roman mult peste program, tocmai in ideea de a fi extrem de obosit la ora meciului.

Nici mafia pariurilor nu pare straina de suspiciunile care planeaza asupra jucatorilor luxemburghezi. Sume importante de bani au fost pariate in Asia pe o victorie a Romaniei in meciul din aceasta seara, lucru ce pare să confirme ca meciul a fost deja aranjat.

Mircea Sandu a negat insa blatul. “Inteleg ca orice victorie a Romaniei intr-un meci oficial poate parea surprinzatoare, dar sa spui ca am cumparat jucatorii luxemburghezi mi se pare exagerat. Jucatorii lor au tot doua picioare, nu vad de ce nu am putea sa-i batem. Meciul începe de la 0-0, orice este posibil, chiar si o victorie a Romaniei”, a explicat Naşul.

AMR 10 zile...This is it ! !

Alo, iata ca ne "revedem" din nou...
Am sa scriu ceva legat de 11 septembrie, dupa care la final, voi posta si ceva legat de Ziua Limbii Romane, care s-a sarbatorit in Bucuresti printr-un concert de zile mari.
11 Septembrie 1982, data la care s-a nascut un frate de-al meu. Silviu Anton
11 Septembrie 1985, data la cate m-am nascut eu.
11 Septembrie 2001, data in care S.U.A. a fost ingenuncheata prin numeroasele atacuri teroriste. Acele atacuri au lovit exact in mandria lor. Turnurile gemene. Ce este mai gra, e ca in acest razboi politic, au murit peste 2900 de oameni ! !
Intre ziua de nastere a mea si cea de deces a tatalui meu, sunt exact 11 zile ! Da, tot 11 zile. Si sa nu mai spun ca stau la apartamentul cu numarul 11. Vreau sa spun ca tot pe data de 11 septembrie 2001, m-a salvat de la un teribil accident, Alexandru Bragadireanu ( Vrabet)
Prin urmare, acest grup de cifre, imi da fiori. Nu vreau, dar iata ca imi da fiori...
Acum vreau sa va povestesc de aseara.As putea doar prin cateva cuvinte : magnific, genial, super, mirific ! A fost un concert de nota 10. Acolo au venit si cativa "fani" care-mi citresc blogul si au stiu de acest concert de aici. Ma bucur ca au venit ! N-au avut ce pierde ! A fost o seara frumoasa, cu artisti pentru toate gusturile ! Cred ca au fost in jur de 1500 de suflete. Nu uitati ca limba noastra-i o comoara/ In adancuri infundata. Din pacate, Desteapta-te romane!, nu este si imnul de stat in Republica Moldova.
Pentru ca vorba lunga este saracia vecinului, acum o sa va asez cateva poze de la concertul de ieri !







ps - Blogul, contul de facebook, si adresa de messenger se vor inchide dupa data de 11 septembrie. Dragilor, ASTA A FOST TOT ! Toate cele bune ! Numai bine !