N-am noroc...

Dragilor, dupa cum bine stiati in postarea trecuta va spuneam ca in maxim doua zile voi scrie din nou aici. Iata ca o fac. Acest text e scris in word si ii voi da COPY/PASTE pe blog. De o buna vreme de timp, nu stiu ce e cu mine. Nu stiu cati dintre voi s-au gandit vreodata la sinucidere. Acest ganad ma termina. Cred ca fiecare persoana s-a gandit cel putin odata la sinucidere ! Ei bine, eu de o bucata de vreme ma gandes tot mai des. Din sapte npoti, in 6 ma gandesc cum sa o fac. Care e cea mai mare problema a mea ? "Suferinta" pe care o voi lasa in urma. Eu ma tot gandesc la familie, cu toate ca familia n-a fost langa mine. Nu am ceurt familiei incurajare. Am vrut doar sustinere, dar se pare ca nu am si nici nu voi avrea parte de asa ceva. Eu scriu aici totul, cat se poate de serios. Stiu ca multi vor rade iar altii cand ma vor vedea pe strada, ma vor lua "la misto", dar sunt obisnuit sa inghit toate aceste rautati. Am vrut sa ma duc la psiholog si ca un cetatean cinstit care-si plateste taxele la stat, am fost la medicul de familie, pentru a-mi da o trimitere la dermatolog si o alta trimitere la psiholog. Am stat vreo 10 minute la rand, moment in care doamna asistenta iese din cabinet si aratand cu degetul spune : "tu, tu tu...Nu aveti programare, nu stati ca doamna doctor nu va primeste". Nu a interesat-o ca vreau doar trimitere...Prin urmare Nu ramane decat sa mai astept o saptamana sa ajung sa iau trimiterile. Dupa aceea voi vedea cursul vietii...Se spune ca Dumnezeu iti da cat poti duce. Problema e alta, ca tot la aia care se chinuie le mai da cate-o "paleasca"...Asta e, n-am noroc. Ce sa fac !? Nu mi-a placut niciodata sa lupt. Nici macar pentru o bucata de paine. Am vrut sa fac totul linistit si sa fiu impacat cu sufletul. Se pare ca nu pot reusi. Cu fiecare zi ce trece , parca sunt tot mai jos...

Acum va las cu acest poem scris de un baiat oarecare, Alex... descoperita si citita aici

Zdrobit si sfârtecat in pixeli
Analizând de jos in sus
Privesti, ignori si... iar privesti
Ma evaluezi de zori....

Treci mai departe si nu gândesti
Nu-ti pasã nicio clipã
Cã dincolo de aparente
Nu zace, ci se zbate-o inima ranitã

Superficial, la fel ca-ntodeauna
Subestimezi pe toti din joc
Te crezi un trandafir, texturã finã
Dar ti se vad doar spinii, ai suflet schiop

Interior, lalea culoare neagrã
Demnã de-a sta langã o doamnã -
- Garoafa tristã aruncatã pe cavou
Un cimitir ti-e ruginitul suflet

Esti doar un bou!

ps- Stiu ca multi doar ma vor critica pentru actiunea care nu-mi da pace, dar nu ma intereseaza. Nu-mi dau ei de mancare, nu ma spala si nici macar nu ma intretin.
ps1 - Acest sfarsit de saptamana il voi petrece departe de casa, la Alina. Sper sa incarc bateriile acolo...